Viaghji è Turismucolpi

Chì sò e sette meraviglie di u mondu chì affascinavanu u mondu ?

Ognuna di e sette meraviglie di u mondu hà una storia chì conta u mutivu di a so custruzzione è a so fama, è queste maraviglie sò:
Grande Piramide Khufu


In Egittu, hè unu di i più grandi edifizii in u mondu.U Faraone Khufu hà urdinatu a so custruzzione per serve com'è tomba per ellu, è hè a più grande di e trè piramidi.A piramide di Khufu hè situata in a cità di Giza in Egittu. Hè stata custruita in u periodu 2584-2561 aC, hà pigliatu 20 anni per custruisce, è hè cunsideratu una di e più antiche maraviglie. In a so custruzzione hà fattu 360 2.3 omi, è sò stati utilizati 2 milioni di blocchi di petra, pisendu circa 480 tunnellate per ogni bloccu. L'altezza di a piramide hè di circa 146 metri; vale à dì 4 AD, è era una di e figure più cuntruversu di u mondu; Si crede chì hè a struttura più alta custruita da l'omu per XNUMX XNUMX anni, è hè l'unicu sopravvivente è l'unicu chì resta di e Sette Meraviglie di u Munnu Anticu.

Giardini sospesi di Babilonia


In Iraq, u rè babiloniu Nabucodonosor hà custruitu i Giardini Pendenti di Babilonia in Iraq in u periodu trà 605-562 aC; Cum'è un rigalu à a so moglia, chì era nustalgicu di u so paese è di a bellezza di a so natura, una di e descrizzioni più chjappi d'ella hè quella di u storicu Diodoru di Sicilia, chì li discrive cum'è piani di pianta auto-irrigatori. I Giardini Pendenti di Babilonia sò terrazze rocciose chì si sviluppanu gradualmente à più di 23 m. Puderanu esse ghjunti arrampicanu per una seria di scale.I giardini sò stati piantati cù parechji tipi di fiori, frutti è verdura d'invernu è d'estate; Per esse verde è prusperu in tuttu l'annu, era ancu circundatu da un fossatu nantu à a riva di u fiumu Eufrate.Questi giardini anu ottu porte, a più famosa hè a Porta Ishtar.
L'esistenza di i Giardini Pendenti di Babilonia hè statu discutitu; Siccomu a storia di Babilonia ùn l'hà micca menzionatu, in più di questu, u babbu di a storia Erodotu ùn hà micca parlatu di questu in i so descrizzioni di a cità di Babilonia, ma assai stòrici anu pruvatu ch'ella esisteva, cum'è: Diodoru, Filone, è Strabonu, è i giardini di Babilonia sò stati distrutti dopu à i so edifici.

Tempiu di Artemisa


In Turchia, u Tempiu d'Artemis hè statu custruitu sottu l'auspice di u rè di Lidia, u rè Cresu in u 550 aC, è fù chjamatu da a regina Artemisa, a so altezza righjunghji 120 metri è a so larghezza era 425. da un omu chjamatu Herostratus; U 225 di lugliu di u 127 a.C., Erostratu hà fattu focu à u tempiu ; Cù u scopu di dichjarà ellu stessu distrughjendu una di e strutture più maravigliose custruite da l'umanità, ma l'Efesini ùn l'ammessi.
U tempiu in quellu tempu era cunsideratu una di e strutture più maravigghiusu è maravigghiusu, è Alessandru II hà donatu a so custruzzione, ma u populu di Efesu hà inizialmente ricusatu, ma hè statu ricustruitu dopu a so morte, ma in una scala più chjuca, è hè statu distruttu novu. da i Goti quand'ellu hà invaditu a Grecia, dopu u terzu è l'ultimu hè statu custruitu per u Allora hè statu distruttu cumplettamente in u 401 aC, quandu un grande gruppu di cristiani l'hà sparatu sottu u cumandamentu di San Ghjuvanni, secondu ciò chì u storicu Strabonu mintuatu u so libru, è alcune di e so parti sò sempre cunservate in u Museu Britannicu.

Statua di Zeus


In Olimpia, a statua di Zeus hè stata creata da unu di i migliori scultori di u mondu, u scultore grecu Fidia, in u V seculu aC; In onore di u diu Zeus, Fidia hà raffiguratu u diu Zeus à pusà nantu à u so tronu, è hà utilizatu l'ivori in a so custruzzione per rapprisintà u so corpu, è u so vestitu era d'oru martellatu, è a lunghezza di a statua righjunghji 12 m. vulia fotografiallu mentre ch'ellu era à pusà, ma per via di a so altezza pareva cum'è s'ellu era in piedi à toccu u tettu, è cusì a so stima di e dimensioni era sbagliata. A statua hè stata abbattuta è spustata in a cità di Custantinopuli per esse distrutta da u focu, dopu l'emergenza di u Cristianesimu è a pruibizione di rituali idolatri.

Mausoleu di Alicarnassu (Mausolus)


In Turchia, u mausoleu di u rè persu Satrap Mausolus, cunnisciutu com'è Mausoleu d'Halicarnassus, hè statu custruitu in u 351 aC, è fù chjamatu dopu à a cità di Halicarnassu, chì u rè hà pigliatu cum'è a so capitale. culà in a so mimoria, è dui anni dopu morse ancu ella, è i so resti sò stati posti quì accantu à quelli di u so maritu. L'altezza di u mausoleu hà righjuntu 353 metri, è 135 scultori grechi anu participatu à a so decorazione. U santuariu hè statu distruttu da un gruppu di terrimoti, è in u 4 d.C., hè statu cumplettamente dismantellatu è utilizatu da l'armata di San Ghjuvanni in a custruzzione di u Castellu di Bodrum, è e petre aduprate sò sempre prisenti oghje.
U mausoleu hè custituitu di trè parti da l'internu, in a parti suttana, u visitatore trova una sala tamanta custruita in marmura bianca, culpita da u sicondu livellu, chì hà 36 culonne distribuite nantu à e parti per sustene u tettu di u mausoleu. basa di u mausoleu, ci sò corridori chì portanu à una stanza induve i tesori, l'oru, è i resti di u rè è di a regina sò posti in un sarcòfagu di marmura biancu.

Statue_Rhodes


In Grecia, a Statua di Rodi hè una grande statua di una persona maschile, custruita in u periodu 292-280 aC; In onore di u diu Helios, pastore di l'isula di Rodi, hè stata custruita dopu à a difesa riescita di a cità contr'à l'invasione accaduta in u 305 a. sò stati vinduti per una summa di soldi per anni 56. Hè statu distruttu da un terrimotu in u 226 aC. A statua di Rodi hà righjuntu una altezza di 110 piedi, è i so gammi si stavanu nantu à dui pedestali idèntici, è Plinio dici: I dita di a statua sò più grande di qualsiasi statua in quellu tempu, è sicondu u storicu Teofane, a statua era cuperta di bronzu. è alcune di e so ruine sò state vendute à un mercante ebreu è trasferitu in u so paese.

Faro d'Alessandria


In Egittu, Ptolomeu I urdinò a custruzzione di u Faru d'Alessandria in una isula chjamata Foros, è a so custruzzione hè stata cumpletata in u 280 a.C.. U faru à quellu tempu era u terzu in quantu à a lunghezza dopu à i piramidi è u Tempiu d'Artemis; Hè righjuntu una lunghezza di 440 piedi, è una di e so caratteristiche hè chì riflette i raghji di u sole durante u ghjornu à traversu un specchiu situatu sopra, ma di notte era illuminatu da u focu, è una persona puderia vede à una distanza di 35 miles. ; Hè 57 Km. In quantu à a struttura, a so basa era quadrata, per risurrezzione dopu in forma di ottagoni, ma da u mezu hè stata custruita in una forma circular. U faru hè statu distruttu da i terrimoti, u primu terrimotu hà causatu danni massicci in u 956 d.C., seguitu da u sicondu terrimotu in u 1303, dopu à un terzu terrimotu in u 1323 d.C. occupata da un castellu chjamatu alcuni di Qaitbei.Petri di faro.

Articuli Correlati

Andà à u buttone cima
Abbonate avà gratuitamente cù Ana Salwa Riceverete a nostra nutizia prima, è vi manderemu una notificazione di ogni novu Innò
Publicazione automatica di e social media Sviluppatu da: XYZScripts.com