L'insetti ci manghjanu ?
Ci vole à sapè bè chì dumane ci riserva parechje sorprese, cum'è insetti chì divoranu verdi è secchi, per esempiu!!!!! Un studiu recente hà dimustratu cunsiquenzi chì i scientisti ùn anu micca evidenziatu in parechje ricerche precedenti, chì hè chì e alte temperature stimulanu a crescita di l'insetti, cumprese spezie dannusu chì devour culturi agriculi cum'è u granu, u risu è u granu.
I circadori di l'Università di u Statu di Washington cunclusu in un studiu publicatu in a rivista "Science" chì u mondu hà da tistimunianza di una diminuzione di u rendiment agriculu per via di a pruprietà fisiologica di l'insetti, chì hè chì manghjanu quantità più grande cù temperature più altu.
Inoltre, in i zoni cù u clima moderatu, l'aumentu di a temperatura cuntribuiscenu à l'accelerazione di a ripruduzzione di l'insetti, chì porta à un effettu cumulativu di sti dui fatturi.
"Più insetti ci sò, più manghjanu", unu di l'autori di u studiu, Curtis Deutsch, prufissore d'oceanografia à l'Università di Washington, hà dettu à l'AFP.
L'Europa è i Stati Uniti, duie di e più grandi regioni produttrici di granu, seranu più affettate da i paesi tropicali cum'è u Brasile è u Vietnam, induve l'insetti prufittà più di e cundizioni climatichi, dice Deutsch.
Evaluà i perditi agriculi supplementari hè difficiule, ma i circadori anu pruvatu à fà simulendu l'effettu di una crescita di dui gradi Celsius nantu à u metabolismu di l'insetti è calculendu l'appetite supplementu risultatu.
Questu ùn hà micca cunsideratu l'aumentu di l'usu di pesticidi o altri cambiamenti per evitari questi danni.
I Stati Uniti, Francia è Cina feranu u più dannu.
Una di e spezie invasive di insetti serà ancu benefiziu, soprattuttu da sta situazione, è u so nome scientificu hè "Doravis nuxia".
Stu afidu verde, chì ùn supera micca un millimetru o dui in longu, era endemicu di i Stati Uniti in l'anni ottanta è hè distruttivu di i culturi di granu è orzu.
"Questi insetti, di quale ci sò solu femine, parturinu mentre sò incinte di i so ghjovani, è ognunu hè ancu incinta di ghjovani", disse Scott Merrill, un entomologu di l'Università di Vermont.
Ogni femina pò dà nascita à ottu ghjovani à ghjornu, ognunu di i quali hè incinta. "A freccia di a ripruduzzione di sti insetti pò dunque esse visualisata", cum'è "unu o dui insetti ponu dà nascita à miliardi d'altri insetti se e cundizioni megliu. sò prisenti".