Mea inu sili ona leaga ma sili ona inu pe a uma ona matua

Mea inu sili ona leaga ma sili ona inu pe a uma ona matua

E leai se masalosalo o a tatou filifiliga meaai e aafia ai lo tatou soifua maloloina, aemaise lava pe a uma le 50 tausaga.

A o faasolo ina e matua, atonu o le a amata ona e matauina o filifiliga e te faia e te faia e mafai ona i ai se aafiaga le lelei i lou tino, ma le tele o suʻesuʻega i faʻamaʻi faʻamaʻi e pei o le Alzheimer o loʻo aliaʻe talu ai nei, o nisi mea inu e mafai ona e lagona ai le atoatoa ma le malosi, ae o isi O le isi e ono afaina ai lou soifua maloloina, ma pe a oʻo i mea e te inu i aso uma, atonu e te manaʻo e tumau i filifiliga maloloina e pei o vai ma lauti lanumeamata, e tusa ai ma le eatthis.

E tusa ai ma le upega tafaʻilagi o loʻo faʻatatau i mataupu tau soifua maloloina, o le vaiinu e te manaʻo e aloese mai ai o se meainu suamalie suamalie, o se mea inu sili ona leaga mo tagata ua silia ma le 50 tausaga.

Ma o le saite na taʻua ai Hilary Wright, o le tusitala o le The Menopause Diet Plan, fai mai o meainu suamalie suamalie o mea inu sili ona lelei mo tagata e sili atu i le 50, ma faʻamatala mai latou te le saofagā i lagona o le atoatoa ae faʻateleina le lamatiaga o le inisalini. tete'e ma le matua O meainu suamalie suamalie e feso'ota'i ma le maualuga o le ma'i suka.

Na ia ta’ua fo’i, o meainu suamalie e le gata e afaina ai lou tino a’o e matua, ae e mafai fo’i ona afaina ai lou fai’ai, e pei ona fa’amaonia mai i se su’esu’ega na lomia i le tusi talaaga o le Alzheimer’s & Dementia, o le tele o meainu suamalie e te inuina, o le fa’aitiitia o lou fai’ai ma leaga ai lou mafaufau. o le 'a.

Na ia faamatala mai afai o loo e suʻeina se meainu e te lagona ai le faamalieina, o se suʻesuʻega i le 2012 na lomia i le European Journal of Clinical Nutrition na maua ai o le susu e sili atu le faamalieina o tagata nai lo le suka-suamalie.

Na ia fa’ailoa mai, afai e te mana’o e ‘ai se meainu suamalie, e tele naua filifiliga e sili atu mo oe nai lo le i ai o se apa soda, e pei ona fa’amaonia mai i se su’esu’ega mai le British Journal of Nutrition, o le susu sukalati e maua ai e tagata le fiafia e sili atu nai lo meainu suamalie.

Sa ia fa’amamafaina e iai isi auala maloloina e mafai ona e faia, e pei o le inuina o vai fe’ilafi vaivai, lea e mafai ona avea ma auala lelei.

E faapefea ona e feutagaʻi ma se tasi e lē amanaʻia oe ma le poto?

http://عادات وتقاليد شعوب العالم في الزواج