Ina ua maeʻa Corona, o se asteroid tele na fetaui ma le lalolagi ma lamatia ai le ola i luga

O ala o faasalalauga ma upegatafa'ilagi o lo'o pisa i tala fou e mafai e se asteroid tele ona fetaui ma le Lalolagi i le masina a sau, faʻaumatia atoa ma faʻaumatia ai tagata. vairusi Tala Korona.

O le nusipepa a Peretania, "Express", na lipotia i luga o lana upega tafaʻilagi, o le "NASA" na lapatai mai e uiga i se asteroid tele o loʻo oʻo mai i le lalolagi i le masina o Aperila a sau, ma o le a lava lea e faʻaumatia ai tagata soifua pe a fetaui ma le Lalolagi.

Ma o se lipoti na lomia e le nusipepa na taʻua ai na faailoa mai e tagata suʻesuʻe o le vateatea o loʻo latou sailia nei le ala o le asteroid ua taʻua o le "1998 OR2" ma ua lauiloa o le numera "52768", e ala i le Center for Near-Earth Object Studies "CNEOS" i Kalefonia, ISA.

O le tele o le asteroid e tusa ma le 2.5 maila poʻo le 4.1 kilomita - e tusa ai ma le NASA fua o le tele o le asteroid - ma o loʻo agai atu i le lalolagi i le saoasaoa o le 8.7 kilomita i le sekone poʻo le 19461 maila i le itula, ma soʻo se mea avanoa. o lena tele ma le gaoioi i lena saoasaoa e mafai ona faʻaumatia atoa le paneta, ma o loʻo faʻamoemoeina o le a fetaui ma le Lalolagi ia Aperila 29th.

Ua faalauiloa e Haifa Wehbe se taumafaiga e tau ai Corona

E fa'atatau e le au su'esu'e i le vateatea, o mea i le vanimonimo e faapena le lapo'a, o lo latou a'afiaga e mafai ona fa'atamaia ai le lalolagi, ma o le tasi i le 50 e iai le avanoa e feto'ai ai ma le Lalolagi i le 100 tausaga uma.

E tusa ai ma le Planetary Society, o se asteroid e sili atu i le 0.6 maila (1 km) le lautele e lava lona telē e lamatia ai le faʻaleagaina o le lalolagi.

Na faamaonia e Dr. Bruce Bates, o le International Group of Astronomers, o tamaʻi asteroids e masani ona fetoʻai ma le Lalolagi, ae latou te mu i le ea e aunoa ma se faʻaleagaina tele, ae o le tele o lenei asteroid e faʻaalia ai se mala.