Aisea e pepesi ai le uie?

E fa'afia ona e taumafai e va'ai i se tasi e 'aue ae le'i pisia?
Ua faafia foi ona e tau mafaufau poo le a le mea lilo uiga ese o lena faamai o loo aafia ai oe, o le taimi lava e te vaai atu ai i se tasi i ou luma e matala lona gutu e uē, ma pe e te le lagona le vaivai ma le moe?

E foliga mai ua iʻu lava ina oo mai le tali, ona o se suʻesuʻega talu ai nei na faia e tagata suʻesuʻe i le Iunivesite o Nottingham i Peretania na faaalia ai o se vaega o lo tatou faiʻai e nafa ma galuega tau afi, po o le mea e taʻua o le Motor Function, e tuuaʻia.
O le suʻesuʻega foʻi na faʻaalia ai o lo tatou gafatia e tetee atu i le faʻaalia pe a uē se tasi i o tatou tafatafa e matua faʻatapulaʻa, aua e foliga mai o se tali masani "aʻoaʻoina". O lena suʻesuʻega na fautua mai ai o le uiga o le tagata e faʻamaʻi maʻi e 'otometi', e ala i faʻataʻitaʻiga muamua o loʻo tuʻu pe teuina i totonu o le afi afi muamua - o le vaega o le faiʻai e nafa ma galuega afi. po'o galuega tau afi.
Na ia faamamafaina foi o lo tatou manao mo le euvale e faateleina pe a tatou taumafai e taofi. Na faamatala e le au suʻesuʻe e faapea, o le taumafai e taofi le ʻava e mafai ona suia ai le auala tatou te fai ai, ae o le a lē suia ai lo tatou faanaunauga e faia faapea.
O faʻaiʻuga na faʻavae i luga o se faʻataʻitaʻiga na faia i luga o le 36 tagata matutua, lea na faʻaalia ai e le au suʻesuʻe tagata volenitia e matamata i ata vitio o loʻo faʻaalia ai se isi tagata o loʻo uē, ma fai atu ia i latou e tetee i lena vaaiga pe faʻatagaina i latou lava e uie.
I le tulaga lava e tasi, na faamaumauina e le au suʻesuʻe uiga o tagata volenitia ma lo latou naunau e faʻaauau pea. Na taʻua e Georgina Jackson, le suʻesuʻega o le neuropsychologist: “O iʻuga o lenei suʻesuʻega ua faaalia ai o le manaʻo e uʻu e faateleina le tele o lo tatou taumafai e taofi i tatou lava. E ala i le faʻaaogaina o le eletise, na mafai ai ona matou faʻateleina le faʻafitauli, ma faʻateleina ai le manaʻoga mo le faʻamaʻi pipisi.
E maitauina le tele o suʻesuʻega talu ai na faʻatatau i le mataupu o le faʻamaʻi pipisi. I se tasi o na suʻesuʻega na faia e le Iunivesite o Connecticut i le Iunaite Setete i le 2010, na maua ai le tele o tamaiti e le maua le faʻamaʻi pipisi i le uʻu seia oʻo i le fa tausaga, ma o tamaiti e iai le autism e itiiti le faʻamaʻi pipisi. fa'atasi ma isi.
Na maua foi e le au suʻesuʻe o nisi tagata e itiiti le faʻafefe nai lo isi.
Ua lipotia mai e faapea, i se averesi, e 1 i le 155 taimi e uie ai se tagata pe a matamata i se ata tifaga e 3 minute o loo faaalia ai tagata o loo ee!

O le echophenomena masani, o le fa'ata'ita'i otometi i upu ma gaioiga a le isi tagata.
Ecophenomena o loʻo vaʻaia foi i le maʻi o Tourette, faʻapea foʻi ma isi tulaga, e aofia ai le epilepsy ma autism.
Ina ia faʻataʻitaʻi le mea e tupu i le faiʻai i le taimi o le faʻalavelave, na faia ai e saienitisi a latou suʻesuʻega i luga o le 36 volenitia aʻo vaʻavaʻai i isi o loʻo uē.
"fa'aoso"
I le suʻesuʻega, lomia i totonu o le tusi o le Current Biology, o nisi o volenitia na talosagaina e uʻu ae o isi na talosagaina e taofiofia lo latou manaʻo e uē.
Sa vaivai le mana'o e 'uae ona o le auala e galue ai le masini muamua i le fai'ai o tagata ta'ito'atasi, lea e ta'ua o le arousal.
I le fa'aogaina o le fa'aoso fa'amaneta transcranial i fafo, na mafai ai ona fa'atupula'ia le maualuga o le 'excitability' i totonu o le afi afi, ma fa'apea ai le au volenitia e mafuli atu i le eu pepesi.

Na fa'aogaina e le au su'esu'e le fa'aoso fa'amaneta i fafo i le su'esu'ega
O Georgina Jackson, o se polofesa o le neuropsychology na auai i le suʻesuʻega, na fai mai o suʻesuʻega atonu e sili atu ona faʻaogaina: "I le maʻi o Tourette, afai e mafai ona tatou faʻaitiitia le faʻafefe, atonu e mafai ona tatou faʻaitiitia tics, ma o le mea lena o loʻo tatou galulue ai."
O Stephen Jackson, o le sa auai foi i le suesuega, na ia faapea mai: "Afai e mafai ona tatou malamalama pe faapefea ona suia suiga o le cortex excitability i le neurodegenerative disorders, ona mafai lea ona tatou suia o latou aafiaga."
"O loʻo matou vaʻavaʻai mo togafitiga faʻapitoa, e le o ni vailaʻau, e faʻaaoga ai le transcranial magnetic stimulation, lea e ono aoga i le togafitia o faʻafitauli i fesoʻotaʻiga faiʻai."

O Dr. Andrew Gallup, o se polofesa o mataupu tau le mafaufau i le Polytechnic University i Niu Ioka, o ia na suesueina le sootaga i le va o le lagona alofa ma le uē, fai mai o le faaaogaina o le TMS e fai ma sui o se taua tele.
O se "auala fou" i le suʻesuʻeina o faʻamaʻi faʻamaʻi.
“E laititi lava lo matou iloa e uiga i mea e mafua ai ona matou uē,” o lana faaopoopo mai lea. E tele suʻesuʻega ua faʻaalia ai se fesoʻotaʻiga i le va o le faʻamaʻi pipisi ma le lagona alofa, ae o suʻesuʻega e lagolagoina ai lenei mafutaga e le faʻapitoa ma e le fesoʻotaʻi.
Na ia faʻaauau, "O suʻesuʻega o loʻo iai nei e maua ai le tele o faʻamaoniga e faʻapea o le faʻamaʻi pipisi atonu e le fesoʻotaʻi ma le faʻagasologa o lagona alofa."