Un studiu chì spiega u ricordu, u scurdà è e cumpetenze cerebrali
Un studiu chì spiega u ricordu, u scurdà è e cumpetenze cerebrali
Un studiu chì spiega u ricordu, u scurdà è e cumpetenze cerebrali
Ùn ci hè dubbitu chì ci sò parechje manere scientificamente supportati per migliurà a memoria.
Parechje cose successive o cumpetenze ponu esse amparate da piglià passi simplici per cunsulidà è ristabilisce i ricordi. Per esempiu, esercitu prima di pruvà à amparà qualcosa di novu. U sonnu pò ancu esse un modu per migliurà a memoria è a retenzioni di memoria à longu andà.
In ogni casu, ùn importa micca quantu pruvate, questu ùn significa micca chì vi ricurdate di tuttu ciò chì vulete, secondu un studiu chì i risultati sò stati publicati in a rivista Cell Reports.
U oblicu strategicu
I ricercatori dicenu chì, mentre chì l'oblicu hè tipicamente cunsideratu un deficit in a funzione di memoria per via di a so associazione cù cundizioni patologiche, una perspettiva alternativa emergente vede cum'è una funzione adattativa di u cervellu chì pò cuntribuisce à l'apprendimentu è l'aghjurnamentu di a memoria.
I risultati suggerenu chì u scurdamentu hè un prucessu attivu chì implica una nova plasticità chì mudifica a funzione di tracce di memoria specifiche in modu di prumove un cumpurtamentu adattativu, in altri palori, l'aghjurnamentu di a memoria implica a mente di fà qualchì oblicu strategicu. Una persona pò dì chì sà ciò chì pensava o si sforza di amparà qualcosa, è a mente decide, per sapè di più, di scurdà di qualcosa o tuttu ciò chì hà amparatu prima.
Demozione di i ricordi
A ricerca suggerisce chì i ricordi "dimenticati" esistenu sempre. Invece di esse sguassati, sò "demoted" à un statu inattivu, chì hè in parte perchè u ricunniscenza hè sempre più faciule ch'è ricurdà.
I risultati di u studiu mostranu ancu chì a chjave per superà u prublema hè una breve esposizione à tuttu ciò chì unu hà amparatu prima.
Per esempiu, se qualchissia hà passatu u tempu à amparà a prima rùbbrica di una presentazione di vendita, u ghjornu dopu, prima di passà à amparà a seconda rùbbrica, deve passà uni pochi di minuti à riviseghjà ciò chì hà amparatu u ghjornu prima.
Un studiu di u 2016 publicatu in a rivista Psychology hà truvatu chì e persone chì anu studiatu prima di lettu, si addormentavanu, è dopu anu fattu una rivista rapida a matina dopu ùn solu ùn passanu menu tempu à studià, ma anu ancu aumentatu a so rata di retenzioni à longu andà da 50%.
Pràtica distribuita
Un studiu previ, publicatu in a rivista Psychology, hà dimustratu chì a "pratica distribuita" hè un modu più efficace per amparà. Ogni volta chì una persona prova di ricuperà qualcosa da a memoria, u più successu hè a ricuperazione - ciò chì i psicologi chjamanu a teoria di ricuperazione di u stadiu di studiu - è più faciule diventa più faciule per ricuperà quella memoria.
Per cuntinuà à amparà è adattà, a mente, se micca per scurdà, hà bisognu di cunvertisce certi ricordi in un statu dormitu, vale à dì chì l'apprendimentu ùn pò micca esse individuale.
Una persona ùn pò micca amparà qualcosa oghje è assume chì a mantene per sempre. Ci hà da esse rivisu brevemente per riattivà i vechji ricordi periodicamente.